Campania „ACASĂ în Banat”

Obiectivul nostru este să ajutăm familii aflate în dificultate prin îmbunătățirea condițiilor de locuit. Ajutorul nostru merge către cei neputincioși sau cei care au nevoie doar de un imbold în viață. Alegem cu grijă cazurile sociale în care ne implicăm și mobilizăm cât mai multe energii și resurse pentru a schimba în bine viața celor pe care îi sprijinim. Ne organizăm în echipe mari de voluntari și intervenim rapid, de obicei într-o singură zi, pentru a repara casa beneficiarilor, schimba uși și ferestre, zugrăvi, dota cu cele necesare etc.

2020

Lucrăm la noi cazuri și intervenții pe care le vom anunța în curând!

2019

Casa nr. 17

DINIAȘ. Tanti Nuta din Dinias locuia intr-un spatiu impropriu pe care trebuie sa il paraseasca. Mai mult, aceasta se afla intr-o stare precara de sanatate, cu un picior grav infectat din cauza unei rani netratate. Din fericire pentru ea, oameni de bine incepand din comunitatea locala s-au implicat, i-au dat o mana de ajutor, au dus-o la spital si tratat-o iar noi i-am asigurat un container-locuinta, ultimul pe care il aveam, pentru a se putea muta in el. Oamenii s-au mobilizat si i-au cumparat o soba, i-au dus mobila, lemne si au pregatit-o de mutare, chiar inainte de Craciun.

Intervenție în sprijinul lui tanti Nuța din Diniaș

Casa nr. 16

MĂURENI. Locuia intr-un sopru de lemne, fara curent, fara caldura, fara nimic al ei. Nu are o casa a ei, nici alte proprietati, nici bunuri de valoare, nici familie sa o ajute. Anica din Maureni are 47 ani si de peste 25 de ani nu mai are un acoperis adevarat deasupra capului, locuind pe unde apuca. Ne-am unit fortele cu Primaria Maureni si am reusit sa ii aducem unul dintre containere. Un localnic cu inima mare i-a pus la dispozitie un petec de teren, unde va putea sa isi intemeieze o gospodarie. Comunitatea locala s-a mobilizat si a primit o soba noua, mobila si obiecte de uz casnic.

Împreună cu Primăria Măureni și primarul Brian Filimon, i-am asigurat o casă Anicăi din Măureni

Casa nr.15

COȘTEIU. Casa Ionelei din Costeiu a fost o mare provocare. Este, la propriu, cea mai mare casa la care am lucrat, cu multe probleme de rezolvat. Este un caz deosebit intrucat sanatatea mamei este subreda, bunica este si ea la o varsta in care nu mai poate face multe, cei patru copii nu aveau conditii sa creasca normal. Am reusit sa zugravim camerele, sa amenajam camera copiilor, sa schimbam toate geamurile si usile de intrare, izolat, dotat cu cele necesare etc.

Intervenția Asociației Acasă în Banat la Ionela din Coșteiu

Casa nr.14

FÂRLIUG. In localitatea Farliug am facut un parteneriat cu Primaria si Consiliul Local pentru a da o mana de ajutor unei mame cu 6 copii aflate intr-o situatie foarte dificila. Primaria ne-a pus la dispozitie o bucata de teren iar noi am transportat patru containere locuibile si pregatim documentatia pentru constructia unei case sociale modulare.

Casa nr. 13

ȘEMLACU MARE. Petru si Galeni traiesc din pensia de 60 de lei si ajutorul social primit de la primarie. Petru a fost in putere pana acum cativa ani, dar un glaucom avansat a dus la scoaterea unui ochi, iar cu cel ramas sanatos abia daca mai vede. Mai mult, l-au lasat si picioarele, intr-un inceput de paralizie. Au fost nevoiti sa paraseasca locul unde stateau in chirie si cand am ajuns la ei locuiau intr-o baraca improvizata prin care ploua tot timpul. Am organizat transportul a doua containere din care le-am amenajat o locuinta noua, dotata cu cele necesare. Impreuna cu Primaria din localitate incercam sa dam de capat dosarului de ajutor de boala, pentru ca nu au documente.

Casa nr. 12

ȘOIMOȘ. În pragul sărbătorilor pascale ne-am decis să trecem dincolo de Mureș, la Șoimoș, în județul Arad, pentru a-i da o mână de ajutor Dianei, o mămică tânără și ambițioasă ce își crește singură cei doi copii, după divorțul de un tată abuziv. Toate eforturile s-au concentrat pe îmbunătățirea condițiilor de locuire, cu o atenție specială pentru nevoile copilului cu autism. Am dat tot ce am putut, vreme de o zi, iar în urma noastră, alți voluntari și oameni din comunitatea locală au pus umărul pentru continuarea lucrărilor, astfel încât casa a fost aproape complet modernizată.

Casa nr. 11

VALEAPAI. Un sat fără parohie și o fostă primărie abandonată și în permanentă degradare, sunt ingredientele pentru o comunitate cu probleme. Ne-am decis să-i dăm o mână de ajutor părintelui Ionuț și familiei, pentru a prelua vechea primărie din sat și a o transforma în casă parohială. O clădire mare, cu multe probleme structurale, a necesitat un volum mare de muncă. Am avut parte de sprijinul unei echipe de jandarmi din Timișoara care au pus umărul acolo unde era mai greu. Lucrările au continuat în regie proprie iar la finalul anului, familia s-a mutat în casă.

Casa nr. 10

MOȘNIȚA NOUĂ. În plină iarnă am fost asaltați de mesaje referitoare la cazul Hortensiei și nepoatei din Moșnita Nouă, ce locuiau într-o casă fără încălzire, curent, apă, wc. Nu credeam că vom vedea, nu departe de Timișoara, astfel de condiții. Ne-am mobilizat așa cum am știut și am reparat casa de sus până jos. Am modernizat-o și dotat-o cu cele necesare pentru un trai decent. De atunci familia s-a implicat mai mult, tanti Hortensia trăiește aici sub supraveghere și are condiții să își ducă bătrânețile cu demnitate.

2018

Casa nr. 9

GRABAȚ. La numai 28 de ani, Adina din Grabaț a plecat de lângă soțul abuziv, împreună cu cei opt copii și s-a mutat într-o casă abandonată. A fost o cursă contra cronometru, pentru că iarna bătea la poartă. Am intervenit cu toate puterile să le asigurăm un minim de condiții și de căldură. Iar eforturile noastre au avut un mare ecou: la o lună distanță, administrația comunei i-a oferit o casă de stat, chiar în centrul satului. Am ajutat-o să se mute acolo și de atunci lucrurile merg numai spre bine.

Casa nr. 8

ERSIG. Când am ajuns prima oară la tanti Lenuța din Ersig locuia în rulotă și se pregătea de o iarnă grea, speriată că s-ar putea să fie ultima. Casa ei stătea efectiv să se dărâme. A fost cea mai dificilă intervenție a noastră, dar și cea mai plină de emoții. Trei zile ne-a luat să repunem pe picioare casa, să o dotăm, să facem în așa fel încât să redevină una caldă și primitoare. A fost o mobilizare impresionantă iar rezultatul a fost unul peste orice așteptare. Astăzi, tanti Lenuța își vede liniștită de bătrânețile ei. A avut lemne asigurate toată iarna iar nepoata ei are, în sfârșit, unde să stea, când vine în vizită. Și peste toate, fiul ei dat spre adopție a regăsit-o, după ce a auzit de acțiunea noastră….

Casa nr. 7

BUCOVĂȚ. După numai două săptămâni am strigat adunarea pentru a-i da o mână de ajutor Florentinei din Bucovăț carre risca să sfârșească sub casa ce stătea să cadă pe ea. Trei pereți au rămas în picioare iar până seara, o echipă de peste 40 de voluntari a ridicat casa la loc iar Florentina a dormit seara înăuntru. Am organizat alte două intervenții pentru finisaje, reconstrucția bucătăriei de vară, construcția unei toalete, a gardului împrejumitor și multe altele. De atunci, a fost finalizat sistemul electric și, pentru prima dată, s-a aprins lumina în casuța cea mică. Băiatul Florentinei s-a angajat într-o altă comună pentru a strânge bani și a face mai multe îmbunătățiri.

Casa nr. 6

ȘEMLACU MARE. Prima noastră acțiune de mare amploare a avut loc pe 6 octombrie la familia Grasoane. Peste 50 de voluntari au răspuns apelului nostru, luând cu asalt casa celor doi bătrâni abandonați în condiții greu de imaginat. A fost o mobilizare impresionantă și am reușit să facem curățenie generală în toată casă, să zugrăvim, să reamenajăm complet, curtea, să schimbăm gardul și poarta, să dotăm casa cu un frigider și o sobă noi. S-au donat lemne de foc și alimente cât să le ajungă pentru o perioadă lungă de timp.

Casa nr. 5

ȘOȘDEA. Dorin Morariu este tatăl a nouă copii pe care mama i-a părăsit. Un om gospodar și muncitor, face cu greu față să lucreze pe șantier și să aibă grijă de familie. Ne-am decis să-i dăm o mână de ajutor la izolarea casei, pentru a fi mai cald pe timp de iarnă. A fost o mobilizare mare așa că am reușit să izolăm casa integral. Lucrările au continuat după plecarea noastră, s-au schimbat o parte din geamurile termopan și renovat complet baia. Am reușit să intermediem donarea unei mașini de spălat vase și a uneia de spălat rufe cu uscător (noi), a unei centrale pe lemne și a unui mic autoturism.

Casa nr. 4

RAMNA. La începutul lunii iunie ne-am organizat să mergem la tanti Lina din Ramna, satul vecin. Cu doi ani în urmă inundațiile au afectat serios casa, iar condițiile înăuntru erau foarte dificile. Am scos din casă și curte mormane de deșeuri, reparat pereții, văruit pe interior și exterior, vopsit ferestrele și porțile. Am dotat bucătăria cu mobilă iar pe jos am pus mochetă. În iarnă am revenit să îi ducem ceva cadouri însă era plecată la familie, la oraș. Fiul ei s-a mutat acolo, a făcut reparații la casă și destule îmbunătățiri.

Casa nr. 3

VALEAPAI. Baba Lina zăcea în pat într-o cămăruță insalubră, cu pereții negri de fum. Ne-a fost greu să-l convingem pe fiul ei să ne lase să intrăm, dar pe 27 aprilie ne-am dus la ea la poartă pregătiți cu toate cele necesare și l-am înduplecat. Am reușit să facem o curățenie generală, să deschidem ferestrele închise de zeci de ani, să alungăm negreala de pe pereții camerei. De la intervenția noastră au fost schimbate geamurile cămăruței iar noii vecini – familia preotului din sat – merg periodic la ea cu un pic de mâncare și o vorbă bună.

Casa nr. 2

VALEAPAI. Încurajați de reușita primei acțiuni, ne-am deplasat pe 30 martie la tanti Maria. La 75 de ani a trecut printr-o a doua căsnicie tare chinuită și, după ce a fost părăsită, a rămas fără niciun venit. Din casă și curte am scos mai multe căruțe de gunoaie, strânse în ani de fostul soț. Am igienizat complet locul, am zugrăvit, am adus mai multe îmbunătățiri. Atmosfera s-a schimbat uimitor de mult. De atunci, tanti Maria a reușit să ducă șa capăt divorțul, să capete o pensie și a primit ajutor o sobă nouă.

Casa nr. 1

VALEAPAI. Prima noastră intervenție a avut loc pe data de 10 martie 2018 la casa Elenei Danciu (Leana Chița) din Valeapai. Deși am fost doar o mână de oameni iar bugetul nu a depășit câteva sute de lei, am reușit să facem curățenie, am zugrăvit, pe interior și exterior, am zugrăvit, am adus diverse dotări. În urma acestei acțiuni, o familie din Timișoara a „adoptat-o” pe tanti Leana, vizitând-o regulat și ajutând-o cu diverse bunuri sau reparații prin casă. Am revenit la ea înainte de sărbătorile de iarnă și am constatat că situația ei s-a îmbunătățit simțitor.

Vezi aici cum poți dona pentru cazurile pe care le ajutăm.